Tăntici cu vocație de victimă și de ce clientul are întotdeauna dreptate: Cum am ofticat-o pe Lorena Lupu, care este ofticată din oficiu și de ce chestia asta e chiar mișto.

Lorena Lupu are vreo 40 de ani, este absolventă UNATC, actriță de ocazie, bloggeriță, publicistă obscură, celibatară și posesoare de pisică. Semi persoană publică. Mănâncă căcat pe internet despre dinamica relațiilor dintre sexe. Despre tipi. Despre tipe. Despre cum stă treaba. Despre cât e de nașpa. Despre cum ar fi de mișto. Din vasta ei experiență de viață. Despre de ce ea atât de misto. Tipa n-are nici pregătirea profesională, nici educația să conteze. Sunt doar ofticile educate ale unei tipe cu probleme personale, care scrie pentru tipele care halesc d-astea. Eu ascult ce zic gagicile despre lucrurile astea, numai dacă sunt psiholoage bune, sau curve deștepte care au avut de-a face cu o grămadă de tipi și femeile ălora. Preferabil o combinație dintre toate astea. D-aia mă piș de pizdele care după 3-4 relații, judecă pe (toți) tipii din toate timpurile de pe planeta noastră, după măsura a ce au pățit ele, imaginii lor de sine (uneori extrem de diferită de ralitate) și a așteptărilor lor, uneori imature și egoiste. Habar n-am dacă e lesbiană cum zice lumea, da’ mai bine ar fi, la cum o arde. Nu te oftica. Arată destul de modest. Așa că nu e o pierdere pentru pulele voastre. Plus că are un caracter de căcat și nu merită efortul. Și nici să intri la pârnaie că i-ai mânjit una de nervi și s-a fleșcăit .

Cum m-am combinat la tăntica asta:

Aud de tipa asta, de la altă tipă, d-asta selectă și bună de porno, care e profesoară, desenează un pic și ea și bineînțeles, e poetă că altfel nu se poate (de căcat, dar am mințit-o că-mi place cum scrie ca să-nghită la sfârșit și să n-aibă zile în care “o doare capul” ). Perechea ideală pentru mine, ai zice. Numai că eu chiar desenez bine și câteodată chiar te fac să râzi sau să te oftici cu ce scriu. Și nici nu sunt faker cu probleme la psihopupu. Dar, cum nu pot să mi-o sug singur…

Tipa cultă-n cap suferea cu depresie-anxioasă (că altfel nu se poate). A renunțat la medicație când m-a întâlnit pentru că pula e cel mai bun medicament și credea că vrea relație. A reluat medicamentele și terapia la psihiatru după ce i-am spus cam ce părere mi-am făcut eu despre ea după vreun an scremut de relație și ne-am despărțit. Pizdele astea egoiste care suferă de ele, de parcă ar fi inventat mersul pe jos și n-au făcut nimic pentru societate în viața lor, mă scot din sărite. Coae, stai. Unde eram? că m-am luat cu altele și am deviat de la subiect. Deci: Blonda mea dilie citea dimineața la doza zilnică de social media, pe veceu la căcare și cafea, extaziindu-se printre bășini la isteriile monden-literare ale lu’ tăntica asta cu veleități de scriitoare. De voie, de nevoie, la o bășină și-o țigară am acceptat-o în viața mea pe tanti Lorena. Pentru că sex. Trec vreo doi ani, uit de Rolena (și de profa porno) și o redescopăr pe Facebook. Pe tanti scriitoarea. Aia ne-porno, sau porno. Pula mea, depinde, habar n-am. Add, follow, alea-alea.

De ce am făcut mișto de ea:

Tipa asta, când n-are ce scrie, ca să nu uite lumea de ea, se plânge pe profilul ei la 2 dimineața, cum o deranjează pe ea toți tipii, cum vor ei lucruri de la ea și alte istericale. Imediat începe o labă-n cerc cu fanele ei și vreo câțiva tipi rătăciti pe-acolo, care pun botul la prăjeala asta isterică. Profit de ocazia asta dramatică și îi ofer prietenia și respectele mele, ca un cavaler ce sunt, sub formă de caterincă la adresa unui nene care o ia p-asta în serios și acum face spume nasoale la cum se plânge ea că o agasează lumea. O pup puțin în cur într-o discuție privată, îi spun ce mișto scrie și ce o onorat sunt. Că doar nu era să-i spun cum i-aș fute un bocanc în pizdă pentru arfele și filmele alea de prințesă bosumflată, pe care și le dă despre cum toată lumea e nasoală, mai puțin ea și fanele ei. Genul ăla de tipă care o să moară singură pe veceu de la infarct, în apartamentul ei sărăcăcios înconjurată de 17 pisici, care o să îi mănânce fața și după o lună pompierii o să-i spargă ușa la știrile de la ora 6. Exact ca-n fanteziile sexuale cu pompieri ale contabilelor nefutute care fac bale pe la postările ăsteia – mai puțin partea cu muritul și pisicile. Sunt hoțoman și nu-i dau ocazia să facă istericale, așa că se plictisește repede. Nu e mișto dacă nu-i dau motiv să-mi explice cât de nasol sunt,pentru că exist și sunt tip. Mai trece un timp. La comentarii publice, însă, răspunde instant; știu cum să o oftic și s-o țin interesată, ceea ce e super-duper ușor pentru că: Lorena-morena. Și pentru că sunt un nemernic. Știi despre ce vorbesc: pizdele ălea fără viață care se plâng la 3 dimineața pe Facebook despre cum au parte de atenție nedorită de la tipi. Exact asta caută: atenție. Și să vezi tu ce căutate și notorii sunt ele. Nu-mi spune că nu e așa, pentru că dacă tu crezi asta,ești prost. Ori ești o pizdă proastă (și ipocrită). Poți să nu stai pe internet ore întregi pe un căcat de site și să faci o melodramă din faptul că îți scriu niște tipi. E alegerea ta să le dai apă la moară. Așa cum alegerea unor tipi e să-ți scrie pentru că tu te scremi să te dai interesantă pe acolo. Și fac ce fac tipii din toate timpurile: încearcă să te combine. Pen’ că n-avea cine o fute la ora aia, tipa asta probabil că era ofticată din cauză că ăia care încearcă s-o combine, nu sunt tipul pe care ar vrea ea să-l fută. Și mie îmi scrie tot felul de lume tot felul de lucruri și îmi caută atenția. Dar asta nu înseamnă că stau cu telefonul în mână toată ziua și nu pun asta prea mult la suflet. Plus că dacă oftic lumea înseamnă că fac bine ce fac. Dacă le place, atunci e și mai bine. Am viață personală, în pula mea. Și mă doare la baston despre niște nimeni de pe internet, care nimic. Dar mă rog, eu nu sunt diliu. Deși par. Descopăr că tipa asta e chiar dilie ca ăia despre care se plânge ea și o putem ține în tenis din vrăjeală la harnelile ei pe subiecte despre care mie sincer, mi se rupe pula. Ore-ntregi. Asta e proastă și se ia în serios, pune botu’ la cardeala mea ordinară, pentru că face spume la orice e altceva decât ce zice ea. Să o vadă lumea ce adevărată e ea. Muiere, ce să-i ceri. E singură şi n’are cu cine acasă. Doar ea şi sticla de vin. Îmi citește pe ascuns povestioarele umoristice de pe blog, pentru că se folosește de un pretext tras de păr să îmi spună ce nasol sunt eu cu “săracele femei” cu care am fost, că nu le-am susținut în vise lor de căcat și bla-bla. Săracele. Până la mine n-au avut viață. Trebuia să apar eu să le rezolv problemele. D-aia m-am născut. Și e numai vina mea. Acum nu mai este valabilă maneaua aia cu tipa autosuficientă care n-are nevoie de nimeni să îi facă și dreagă, pentru că e independentă și puternică. Aşa ca Lorena. Care caută un partener, nu un salvator sau un tată. Nonsens tipic psihologiei feminine. Dacă un tip ar spune tâmpeniile ăstea i s-ar răspunde în general, că partenera lui nu e mă-sa și tot restul de clișee din cultura populară, pe care le știi și tu. În isteria ei, pizdei ăsteia pline de sine, nici măcar nu-i trece prin cap că eu scriu schițe de umor și satiră. Sau că mă doare în pulă despre ea. Știe ea cum sunt eu. Înseamnă că fac bine ce fac, dacă a luat-o personal. S-a regăsit în caricaturile mele.E proastă și o oftică. Sau face pe proasta ca să își poată vărsa nervii ei stupizi pe mine. Pentru că o oftică cum o ard.

Sunt un nemernic și tipa asta știe exact cum stau lucrurile: “Petre Anton Băi, dobitoc muist sinistru. Nimeni, în morţii mă-tii de idiot, nu-ţi datorează să-ţi suporte remarcile de kkt. Absolut nimeni, cretinul pulii handicapat. Tu fuţi la cap, iar ăla care rabdă te pune la punct. Iar dacă borfetul ăla ordinar de mă-ta îţi completa educaţia în loc să sugă pula la tirişti, ştiai să nu te comporţi aşa, gunoi sifilitic ratat.”- Lorena Lupu (scriitoare). Cred că nu i-a convenit că am avut părerile mele proprii la ce păreri are ea despre: pula-mea-am-uitat-ce-nimicuri-am-comentat-la-ce-a-scris-tipa-asta-pe-internet-despre-o-chestie-care-nu-contează-cu-adevărat. La care a vrut ea să aibă ultimul cuvânt.

De ce e mișto că am făcut mișto de pizda asta ratată despre care am uitat să-ți spun (totuși, mi-am amintit și ți-am spus) că se crede sexy, horny, cu sexappeal, obraznică și alte alea pe care și le închipuie despre ele cam toate tipele care arată relativ ok, nu au handicapuri și defecte fizice deosebit de supărătoare, au o față acceptabilă așezată pe partea frontală a capului, și au 2-3 țâțe atârnate de coaste? 

Pizda asta o arde ca un dictator din Africa:

Suferă de cultul personalității și scrie despre ea, ce mănâncă, cum se cacă, sfaturi de viață, cum ar trebui să stea lucrurile și alte chestii personale. Confundă literatura cu jurnalul intim și articolele de opinie. Știe că are dreptate. Īntotdeauna. Despre tot. Așa că i se pare că îți oferă chestii pentru care tu ar trebui să îi fii recunoscător. Cam asta este atitudinea generală. Nu o face de foame. Alege să facă asta decât să scrie pe bani grei la vreo revistă bine cotată. Pentru că așa vrea ea. Asta este povestea. Fraiere. Dar cum repetiția e mama învățăturii, pentru că n-ai cum să știi adevărul și nimeni nu zice singur nasoale despre el, chiar crezi harneala asta pe care ți-o servește tipa asta despre ce bună e ea și ce nevoie ai tu să-i citești iluziile despre imaginea de sine.

Se dă profesionistă, dar e atât toantă și disperată încât își tratează părtinitor publicul:

Pe tipe le agreează prin natura faptului că au pizdă, dar cu tipii care o pupă-n cur și o ard fix că tipele din baza ei de fani, se comportă mult mai nașpa pe internet. Deşi poa’ să fie un tip bine, gata să-i ofere nişte bani pentru articolele ei o să i se ia când începe asta cu arfele ei vulgare de diva pulii mele. Eu n-am bășinile ăstea demiurgice pe cap și nu mă iau atât de în serios. Io fac caterincă, man. Și nu-s părtinitor. Mă comport că un nemernic cu toată lumea.Profi. Nici nu țin jurnale de pizdă cu aere de vedetă. Și te fac să râzi. Sau să te oftici pe mine. Dacă ești prost. Și continui să fac mișto de tine. Ca să rămân cu mintea întreagă. Pentru ăia care încerca să rămână întregi la cap printre proștii care le fac viața mai grea decât e absolut necesar. Plânsul n-ajută la nimic. Mai bine râdem. E mai mișto. O viață avem.

E o fomistă care trăiește din amintirea celor 5 minute de faimă conjuncturale:

Dacă ar avea viață și ar face bani serioși cu ce căcat mănâncă ea pe internet, n-ar avea timp să o ardă toată noaptea pe Facebook în discuții tâmpite cu necunoscuți despre ce nașpa și nedrept e că o arde în discuții tâmpite cu necunoscuți. A avut o perioadă de câțiva ani, acum vreo câțiva ani când cineva a tinut-o în brațe, sau a crezut că tipa e vreun talent rar. Apoi i-a dat drumul. A câștigat niste concursuri. A scris pe la subsidiariile din România ale unor publicații mondene de origine americană. Sunt sătul de pizde care au câștigat niste concursuri, au scos trei cărți cu isteriile lor erotic-postmoderne și au scris pe la niște publicații. Am futut o duzină. Toate- zici că-s variațiunile aceleiași teme de căcat. Toate instabile emoțional și incapabile de relații normale, dincolo de ălea superficiale sociale de care au nevoie ca să nu moară de foame. Toate unice. Tăntica a văzut un pic cum o ard jucătorii mari din redacțiile ălea și conexiunile lor din “lumea bună” și acum o arde profesioanlist și dur copiind stilul ăsta de om pe Facebook. Delirează pe internet despre contracte și bani ori de câte ori cineva are ceva de comentat care nu este despre ce mișto e ea. Despre cariera ei de actor n-am ce zice. Că nu prea e cine ştie ce. DAR e artizdă. Ea aşa zice. Mie îmi zic alţii că sunt artist fără să mă bat cu cărămida-n piept ca spaima asta a pulii, de pe internet. Fac ce fac din pasiune și răsplata mea e reacția ta la ce fac. Habar n-am să fac bani. Banii pe care îi împușc cu arta și scrisul nu-s constanți. Îmi place atenția. Și o caut. Sunt histrion. Sincer, coae. Nu trăiesc din artă și scris, deși sunt meseriile mele de credință și aș vrea să fiu un star rock adulat de fani care să facă bani cu grămada din pasiunea lui. În fanteziile mele. Nu în România. Așa că o ard ca orice om cu job și rate la bancă. Și motorina care e scumpă ca drogurile. Dacă fac vreodată plinul la rezervor o să scriu despre senzația asta. Cred că e marfă tripul. Deocamdată strâng bani pentru cauciucuri de vară. Și la vară o să strâng pentru ălea de iarnă. Pula mea, dar să bag și o concluzie, că ar fi cazul să închei. Țărăncuța asta narcisistă cu bășini de București și cu aere de divă nu e atât de interesantă și complexă încât să merite efortul. Chiar, mai bine îți povesteam faze de ale mele haioase de șofer prin București, decât să te plictisesc cu ofilita asta. Deci, ca să n-o mai lungim aiurea, coae, urmează concluzia, stai geană:

Tipa asta mi-a lăsat impresia unui om foarte dificil și nevrotic, cu o personalitate isterică.

În genere, genul de tipă cu viața vraiște, care își defulează frustrările reprimate în rahaturi personale cu pretext că o face pentru tine, cu aerul de profesor de viaţă care emancipează alte tipe, sau că dezvăluie lumii adevăruri tulburătoare. Un şofer de tir care a făcut externul, are de 10 ori mai multă experienţă de viaţă decât zdreanţa asta ieftină. Şi cu siguranţă a realizat mai multe-n viaţă decât obosita asta.În afar’ că poa’ să scrie decent despre mondenități și nimicuri de nivelul modei social media, muierea asta complexată, nu străluceşte cu nimic. O pizdă îndrăgostită de propria sa imagine de om special și elaborat pe care a mimat-o până s-a autoconvins că e. Acum se ocupă să îi convingă şi pe alţii de asta. Cea mai mare minciună cu care se prostește singură, e aia că are umor. Că e la fel de bună ca mine la treaba asta. Mai bună. Ea se autointitulează pe internet varianta ei (cea) mai amuzantă. Cum pula mea o fi când e supărată în realitate, dacă asta e varianta ei cea mai comică? E cu nervii la pământ. Își suplinește lipsurile și neîmplinirile cu filmele astea pe care și le dă pe internet despre ce valoroasă și căutată e ea. O duce atât de bine și e atât de bună că n-are nici o poză sau poveste cu ea dintr-o vacanță pe undeva. Sau de la vreun eveniment cu somitați culturale. Da’ are o grămadă cu ea. Singură. Ce frumoasă este ea, sau ceva. O arde heteroclit în scris. În principiu, are noroc că alții fac chestii și sunt destul de interesanți ca să poată și ea mânca căcat despre una, despre alta. Pentru că despre ea și ce face ea nu are nimic de spus. În afară de confesiuni personale de pizdă disperată și singură la jumatea vieții -pe care nu o bagă mai nimeni în seamă în viața de zi cu zi- despre gusturile, tabieturile și alegerile ei de căcat, camuflate în pseudolitaratura aia pentru necunoscuți.Pentru că se crede atât de interesantă. Lumea e nașpa, nu e nimeni pe măsura ei. E sclifoseala unui nimeni care nimic, pentru români proști care se cred deștepți. Dacă tu o crezi și o admiri (pentru ce?!) ești mai prost ca ea. Ești categoria aia de român prost care e periculos pentru că a absolvit o școală, e citit, are gusturi eclectice și un job bunicel. Care România. Şi care ne face viaţa grea. Mediocritate presărată cu sclipici, în ura și disperarea disimulată în tribulațiile elaborate ale unui nimeni calp, care are destulă minte să fie îngrozit de frica propriei existenţe lipsite de valoare autentică. Destul de puțină minte ca să fie cineva care să însemne ceva cu adevărat. Încearcă să o facă pe profunda cu nimicuri superficiale şi facile pe care tu le poţi hali fără efort, pentru că sunt nimic în vorbe multe şi te crezi deştept că le poți citi și ești de acord și tu că apa e udă. E smecheră. Şi tu, fraier. O personalitate fictivă de internet care te manipulează să îi dai atenție folosindu-se de toate stereotipurile tale sexiste și culturale ca momelă și pentru că ești prost și ești un produs de serie al unei societăți de consum, o faci. Tupeul cu care se dă delfin în ligheanul cu apă te face să crezi că tăntica asta e pe bune. E boemă. Tot tacâmul. Ce tipă cool. Îți lasă impresia că face ce-i place și a reușit în viață, în timp ce tu te delectezi după o zi de căcat la jobul tău de om banal cu momentul tău special din zi, când în complicitatea ta secretă cu tine îți zambesti ție și Lorenei glorificate din capul tău, consumând părerologia unui părerolog care are mai multă nevoie de tine, decât tu de el. Pentru că dacă tu nu i-ai da timpul și atenția ta, tipa asta nu ar mai avea cui să se sclifosească despre ea. Gata. M-am plictisit. Dă-o-n pula mea.

 

Facebook Comments

2 comentarii

  1. Saraca si ea care credea ca scremerile ei inseamna ceva. Asta vara am aflat si eu de bloguri si cam ce inseamna. In 4 zile , la mare, am citit vreo 2000 de articole scrise de Radu/ galeti de tate, mantog /scriu bine si apasat, Marculescu si mai nou tov.Anton. Am cumparat ani de zile catavencii sau academia pentru Futezatorul si stilul era acelasi( si autorii).
    Cineva trebuie sa ii spuna unui bou ca este un cretin infect si aceia sunteti voi.
    Revenind la madam Lupu , pe dansa am remarcat-o in niste comentarii de pe blogul lui Radu. Si acolo isi lua niste galeti de muiuri de la blogger si o facea delicat si profesional adica daca era cineva care sa incaseze , apoi dansa era.
    Si cum ca sa ajungi la elucubratiile dansei nu era decat un click am purces sa citesc si blogul dansei. Am rezistat cam 30 de articole. Nu era de calibrul celor de mai sus. De fapt nu era de nici un calibru. Avea trei mantre: miliardele de cetateni care fac pisu din picioare si care o deranjeaza cu insistentele lor,ea fiind intr-un Olimp al femeilor neintelese si inteligente si care privesc cu sila vulgul; chestia cu blogul in sine ,adica opinii despre orice , oricand si orisicat , lucruri total neinteresante si banale, articulate dar inutile. Cam ce scrie pe punga de bake rolls din care rontai acum. Stiu ca dupa ce am citit concluzia a fost : ce baboi patetic , nu a fost in stare sa ma faca sa ranjesc. Si a treia mantra: tot timpul aducea vorba de bani ca trebuie platita ca are facturi etc ca nu intelege sa promoveze pe blogul ei diversi cetateni fara ca ei da o stipendieze. Si alte mitocanii grosiere de melteanca. Adica dupa ce ca nu este amuzanta ,nu are imaginatie nu are zvac,este banala si enervanta ca madam Tatoiu mai vrea si bani si daca se poate sa o intromisioneze Alain Delon, par egzamplu. Nu se poate printesa mica si purie!
    Ca sa numai spun ca intr – fel suna o chestiune vulgara si sexoasa spusa sau scrisa de un barbat si intraltfel suna de o partotina sclifosita care doar a servit organul nu l-a si posedat..
    In concluzie il voi cita/parafraza pe cel care a fost valutist ciorditor maradonist bisnitar combinator si o scurta perioada senator( ce destin domle) , si anume Dan Iosif care a emis ceva ce ar trebui batut pe piatra sa de mormant:
    Da-te in sange, Lorena!

  2. Am revazut prestatia madamei Lupu la Ai umor sau ceva in acest gen . Stiu ca sexul vinde si cred ca si ea stie. Ca orice cetatean care face stand up dupa 3 secunde il uiti. Spun aceleasi lucruri despre terti-mama, prieten, moldoveni, pute, etc. Dansa a supralicitat :pe langa tampeniile previzibile a adaugat si un look de pionera tarfet.La asta adaugam si fizicul usor supraponderal, fatuca usor imbatranita in rele si constatam cu stupoare ca era de futut acum 10 15 ani iar acum nu conteaza nici la palmares.Sau cum ar spune Ostap Bender : acest oras nu este Rio! Lorena Lupu nu este M. Bellucci, futabila si in acest moment la cei+ 50 pe care ii are. Singurul care are suficienta capacitate de intelegere a acestui monument de talent – atat pe scena cat si in scris- si ar fi putut sa aiba si o erectie era Bendeac care se indragosteste tot timpul de toate strambele si tutele cu pretentii de intelectuale. Restul barbatilor le-ar sparge mutra cu suta la ora. Numai un idiot ca Bendeac poate intelege un nimic cu pretentii ca aceasta cumatra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.